De la 1 la 3 ani

Jucării și materiale de stimulare pentru copii cu vârsta între 1 și 3 ani

Între 12 și 36 de luni, copilul trece prin ceea ce Maria Montessori a numit „perioade sensibile” în lucrările sale publicate în 1907: perioade de dezvoltare în care învățarea motorie, lingvistică și cognitivă se accelerează în mod spectaculos. Un copil care merge la 13 luni și aleargă la 18 luni, care pronunță primele cuvinte la 12 luni și construiește primele propoziții la 24 de luni, care începe să se îmbrace singur la aproximativ 30 de luni: această perioadă de vârstă este intensă, rapidă și necesită materiale care evoluează odată cu el.

Alegerea jucăriei la această vârstă nu este lipsită de importanță. Un obiect prea simplu va fi abandonat în două zile. Un obiect prea complex va genera frustrare. Regula practică: preferați ceea ce oferă mai multe niveluri de utilizare. Un joc de encastrare din lemn interesează un copil de 12 luni (scoate și pune piesele la loc) în mod diferit față de un copil de 28 de luni (care începe să numească formele și să caute precizia). Obiectul trebuie să crească odată cu copilul, cel puțin pe parcursul a câteva luni.

Motricitatea globală între 1 și 3 ani: ce învață corpul

Emmi Pikler a documentat la Institutul Lóczy din Budapesta, încă din anii 1940, că motricitatea liberă, fără ajutorul forțat al adultului, produce achiziții motorii mai solide și mai bine integrate din punct de vedere neurologic. La 12-15 luni, copilul își consolidează mersul și încearcă să se cațere pe orice depășește douăzeci de centimetri. La 18-24 luni, aleargă, urcă scările ținându-se de balustradă, se ghemuiește pentru a ridica un obiect fără a cădea. La 30-36 luni, sare cu picioarele unite, pedalează pe o bicicletă fără pedale, aruncă o minge cu o intenție direcțională reală.

Triunghiul de cățărat răspunde direct acestor nevoi între 12 și 36 de luni: copilul se cațără pe el, se agață de el, îl explorează în ritmul propriu, fără intervenția adultului. Modelele din lemn masiv de fag, asamblate cu șuruburi și fără șuruburi vizibile, respectă normele EN 71 și suportă între 50 și 80 kg, în funcție de producător. Un aspect care trebuie verificat înainte de cumpărare: distanța dintre barele trebuie să fie între 6 și 10 cm pentru a evita blocarea capului.

Jocul simbolic și dezvoltarea cognitivă între 18 și 36 de luni

În jurul vârstei de 18 luni, copilul ajunge la jocul simbolic: se preface. Își hrănește păpușa, vorbește la un telefon de jucărie, conduce o mașinuță imitând sunetul motorului. Nu este vorba de imitație anecdotică: este apariția gândirii reprezentative, pe care Jean Piaget a formalizat-o în lucrările sale despre etapele dezvoltării cognitive, realizate între anii 1920 și 1970. Materialele cele mai utile în această etapă nu sunt cele mai sofisticate: un set de bucătărie din lemn, o păpușă de îmbrăcat, un set simplu de bucătărie cu câteva alimente din silicon alimentar permit scenarii deschise timp de luni de zile.

Începând cu vârsta de 24 de luni, copilul se interesează de puzzle-uri cu piese cu butoane (inițial 3-6 piese), de jocuri de sortare după culoare sau formă și de primele construcții cu îmbinare precisă. Blocurile concepute de Friedrich Froebel la mijlocul secolului al XIX-lea anticipau, de altfel, aceste utilizări: blocuri cu raporturi matematice simple (jumătate de cub, sfert de cilindru), gândite pentru ca copilul să descopere singur relațiile spațiale, fără îndrumarea verbală a adultului.

Limbajul și cărțile între 12 și 36 de luni: ce arată cercetările

Dezvoltarea limbajului urmează o curbă abruptă între 18 și 30 de luni. Un copil de 18 luni dispune în medie de 50 până la 100 de cuvinte. La 24 de luni, începe să asocieze intenționat două cuvinte. La 36 de luni, frazele de trei până la cinci cuvinte sunt frecvente. Cărțile din această perioadă sunt instrumente active, nu suporturi pasive.

Albumele interactive (cu file, clapete, texturi) funcționează bine între 12 și 20 de luni pentru a menține atenția și a construi relația obiect-cuvânt. După 24 de luni, copilul suportă o narațiune mai lungă și începe să anticipeze continuarea unei povești citite de mai multe ori. Tocmai acest efect al repetiției este subestimat de părinți: recitirea aceleiași cărți de cincisprezece ori consolidează vocabularul și înțelegerea narativă mult mai eficient decât introducerea unui nou titlu în fiecare săptămână. Cercetările în domeniul achiziției limbajului, în special lucrările lui Betty Hart și Todd Risley publicate în 1995, confirmă că calitatea și densitatea schimburilor verbale în jurul obiectului contează mai mult decât cantitatea de obiecte propuse.

Alegeți în funcție de vârsta exactă: repere concrete

12-18 luni: jucării pentru motricitatea globală (cărucior de mers cu greutăți, triunghi de cățărat, balon cu diametrul de 20 cm), primele jocuri de potrivire a formelor simple (cerc, pătrat, triunghi), cărți cartonate cu file și o ilustrație pe pagină
18-24 luni: jocuri simbolice (păpuși, seturi de joacă, vehicule de împins), puzzle-uri cu 3-6 piese cu butoane, instrumente de percuție simple (tamburină, maracas din lemn), pictură cu degetele pe hârtie de minimum 120 g
24-36 luni: jocuri de construcție cu piese care se potrivesc, biciclete fără pedale sau triciclete, puzzle-uri de 6-12 piese, primele jocuri de sortare și clasificare după atribute, creioane triunghiulare pentru a încuraja prinderea dinamică cu degetele

Un criteriu pe care fișele produselor îl omit adesea: materialele. Înainte de 18 luni, copilul încă bagă multe obiecte în gură. Fagul netratat sau uleiat cu ulei vegetal, bumbacul organic certificat GOTS, siliconul alimentar fără bisfenoli certificat EN 14350: aceste mențiuni au sens la această vârstă. Polipropilena din jucăriile din plastic injectat nu este toxică în sine, dar rezistența la șocuri și calitatea finisajelor variază considerabil de la un producător la altul. O jucărie din plastic prost finisată, care se fisurează la 15 luni, devine un obiect ascuțit, nu un instrument de învățare.